This project has been funded with support from the European Union. This website and all its content reflect the views only of the author,

and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the information contained therein. Agreement no: 2014-1-FI01-KA204-00088

A narrative and story approach to empower cooperation, cohesion and change in communities through non-formal education.

Raising Strong and Resilient Communities

Raising Strong and Resilient Communities

 

 

 

 

Rezumatul proiectului

 

Introducere

Realitățile economice și sociale se schimbă, atât la nivel global cât și în Europa. Comunitățile sunt în tranziție, și nu numai din cauza migrației. Cetățenii sunt obligați să devină mai proactivi. Oamenilor li se solicită să "participe" și să își asume responsabilități pentru ei înșiși.

 

În vremuri instabile din punct de vedere economic și social, aceste schimbări și provocări nu sunt ușor de acceptat și de gestionat. În general, cetățenii statelor unde domină bunăstarea nu mai sunt obișnuiți cu acest lucru , aceștia devenind pasivi sau aleg să renunțe.

Coeziunea socială se confruntă cu o provocare, care atrage după sine un sentiment de apartenență, cooperare și comunicare; comunitățile se pot complica în discursuri (sociale) negative, ceea ce le face vulnerabile.

Oamenii vor ca lucrurile să se schimbe, și cu toate acestea, au tendința de a se opune schimbării.

 

Schimbare

Am putea luat ca exemplu o comunitate așa cum este ea în acest moment, putându-ne forma o opinie despre ea, putând identifica anumite probleme și vrem sau trebuie să găsim o soluție. Avem și motive pentru acest lucru: pentru că pur și simplu ne pasă, pentru că cineva ne-a cerut să-i oferim consultanță, îndrumare sau sprijin, sau pentru că suntem implicați într-un fel sau altul în acea comunitate. Ne dorim ca schimbarea să se producă în bine.

Schimbarea este rareori bruscă, ea este mai degrabă un proces gradual al deciziilor și acțiunilor. O schimbare reală și de durată are loc atunci când inimile și mințile oamenilor se angajează într-o măsură suficientă pentru a permite o re-imaginare a posibilităților, o schimbare în comportament și acționare în consecință.

 

Lucrând cu povești

Cum pot fi educate comunitățile ca să devină rezistente și durabile? Există un instrument de comunicare eficient și inspirant, care poate forma o punte între generații și culturi, între agonie și acțiune, între interesul personal și colaborare, între acuzare și dialog: acesta este lucrul cu și prin povești. Abordările și metodele narative ar trebui să fie utilizate ca instrumente ai educației non-formale pentru adulți, ca acestea să contribuie la schimbare.

Inițiativele de succes depind de factori cum ar fi încrederea, împărtășirea de emoții, recunoașterea și acceptarea diferențelor și  asemănărilor stresante. În cazul în care obiectivele constau în coeziune și progres, atunci povestirile și abordările narative reprezintă instrumentele necesare și totodată pot determina implicare și compasiune. Poveștile bune - povești despre valori comune, planuri comune și mai multă egalitate - oferă cele mai bune exemple pentru toate acestea. Cea mai de succes poveste care exprimă acest lucru este democrația.

 

Scopurile și obiectivele proiectului RSRC

Aspectul inovator al acestui proiect constă în faptul că are ca scop formarea și oferirea de facilități educatorilor comunitari ca aceștia să lucreze cu abordări și metode narative concrete, idei călăuzitoare și cursuri, pentru a ajuta comunitățile care se confruntă cu situații  prezente și viitoare conștientizate. La nivel individual, acest lucru înseamnă schimbarea atitudinii, a discursului negativ al individului și a persistenței în a se agăța de povești (dominante) din trecut ("Era mai bine atunci, eu sunt cine sunt, nu pot face asta ..." ) sau în a fi paralizat de prezent ("Chiar dacă fac ceva, nimic nu se va schimba ..."), în favoarea unor povești care inspiră și invită la acțiune ("aș putea face asta, voi face acest lucru, va funcționa"). Ne este mai ușor să reproducem și să spunem povești din trecut decât să ne imaginăm un viitor.

 

 

Ce înțelegem prin ‘comunități puternice și rezistente’?

 

Comunitate

Când auzim "comunitate", ne gândim la o comunitate în cel mai larg sens: orașe, târguri, sate, zone rurale, instituții de învățământ, instituții de îngrijire și de sănătate, organizații (întreprinderi sau ONG-uri), organizații de voluntari care au grijă de imigranți sau de persoan în vârstă. De asemenea, ne gândim la grupuri care împărtășesc perspective comune cum ar fi LGBT, categorii cum ar fi șomeri cu vârsta de 50+ și așa mai departe. Și lista poate fi continuată cu ușurință.

 

Puternic

Atunci când le atribuim adjectivele de "puternic" și "rezistent" comunităților, ce înțelegem prin cuvântul "puternic"? În viziunea noastră, o comunitate este puternică atunci când membrii acesteia sunt capabili să coopereze și să colaboreze, fiind în măsură să dezvolte o viziune și o misiune împreună, de a planifica o strategie pentru calea de urmat și de a se dedica/a acționa în consecință. De asemenea, a fi puternic înseamnă a fi deschis pentru învățare (din trecut și prezent) și de a reflecta la cele învățate pentru etapele viitoare.

 

Rezistent

"Rezistent" înseamnă a fi în măsură să se răspundă în mod eficient influențelor cum ar fi discursurile perturbatoare, polarizarea și / sau modelele de comportament negativ, provenite fie din interiorul comunității, fie din afara acesteia. A fi rezistent înseamnă, de asemenea, capacitatea de a se adapta la situații noi, și că membrii comunității pot gestiona și rezolva aspectele amenințătoare cu care se confruntă (de exemplu, sărăcia, șomajul, imigrația), printr-un dialog constructiv. Ei sunt totodată conștienți și se simt responsabili pentru sarcinile (de bază) care le sunt atribuite, și le îndeplinesc pentru binele comunității.

 

Diversitatea este esențială și revelatoare

Poate cel mai interesant aspect al acestui proiect este acela că, în timpul proiectului partenerii au lucrat la cazuri concrete, lucrători/ educatori comunitari naționali selectați  și / sau comunitățile acestora și membrii comunității. Având în vedere diversitatea țărilor partenere și abordărilor utilizate, sperăm să putem demonstra că nu există doar diversitate în culturi, ci și o diversitate a posibilelor aplicații și a rezultatelor acestor abordări. Ceea ce funcționează într-o comunitate și / sau cultură, ar putea să funcționeze în mod diferit sau deloc în alta. Acest proiect și rezultatele sale vor da în viitor celor care lucrează cu povești o indicație privind ceea ce poate fi încercat sau dezvoltat în viitor.

 

Manualul proiectului

Cei mai mulți dintre noi nu sunt experți în intervievare sau facilitarea povestirii. Nu toți partenerii noștri au avut o vastă experiență sau formare. Scopul manualului este de a prezenta posibilități diferite care vă pot ajuta în planificarea, proiectarea și demararea unui proiect, înainte de a colecta povești de la membrii comunității și de a lucra cu acestea.

Acesta este motivul pentru care li s-a oferit o bază teoretică a abordărilor și metodelor narative teoretice  partenerilor noștri, încă de la începutul proiectului și pe parcurs s-au adăugat mai multe informații și cunoștințe. Cartea s-a scris de la sine în timp ce partenerii au avansat cu munca în comunitățile lor. În cele din urmă am reușit să  adaugăm la carte toate experiențele și sugestiile partenerilor.

 

Descărcarea manualului : O versiune descărcabilă, în format pdf., a întregii cărți este disponibilă pe pagina de internet a proiectului.

 

Manualul: teoria de la Capitolul C

Am împărțit cartea în două părți principale. Având în vedere că mulți dintre voi nu au deloc sau au puțină  experiență sau cunoștințe cu privire la ce reprezintă "abordări narative" și "povești", acestea vă vor fi prezentate în capitolul C al cărții. Aceasta este partea teoretică, care vă va oferi "nutriția" și siguranța de sine necesară, plus sugestii privind literatura de specialitate, pentru cunoștințe mai aprofundate.

Vă sfătuim să luați în serios capitolul C și, de asemenea, să îl utilizați ca ghid în momentele în care vă aflați în dubiu. Dacă aveți experiență în tot ce vă prezentăm acolo, va fi probabil suficient citirea rezumatului și veți putea trece direct la capitolul D.

 

Manualul în capitolul D

Capitolul D este partea practică incluzând abordările narative, metodele, exercițiile și activitățile de lucru, urmărind un proces pas-cu-pas, inspirat din abordările pe care le-am introdus în capitolul C.  Acestea sunt în mare parte bazate pe abordarea lui Cynthia Kurtz, denumită Anchetă Participativă Narativă, abordarea lui Barbara Ganley în ceea ce privește comunitățile urbane, precum și a altor autori importanți în domeniul terapiei narative, al coaching-ului narativ, și în domeniul muncii prin poveste în comunități și organizații.  Acesta vă va conduce de la definirea necesităților și oportunităților, evaluare și planificare, schițare și colectare de povești la formularea moralei și crearea de noi povești, strategii și planuri, precum și acțiuni pentru a fi comunicate și realizate în viitor.

 

Matricea activităților

Matricea este inclusă în manual ca un ghid rapid pentru a găsi activitățile potrivite în timpul fazelor unui proiect. Activitățile pe care le-am adunat din diferite surse și din  literatură sunt cele pe care le-am considerat ca fiind cele mai potrivite scopului prezentului proiect. Există, desigur, mult mai multe metode / activități în referințele (literatura) pe care le găsiți în acest manual. Cele mai multe dintre activitățile adunate au fost aplicate în cadrul proiectului, în diferite medii (culturale) și contexte (sociale). Experiențele partenerilor și rezultatele acestora sunt, de asemenea, incluse în acest manual.

 

Cursurile

Pe parcursul proiectului au fost dezvoltate două cursuri de formare intensive, de 5 zile, orientate spre practică, pentru viitorii lucrători comunitari. Ambele se bazează pe abordările din manual, metodologiile și experiențele partenerilor, precum și pe bunele practici aplicabile în timpul proiectului. Storybag și InDialogue au testat conținutul cursurilor cu ocazia zilelor de formare internaționale care au avut loc în iunie 2016, și au primit un feedback plin de entuziasm din partea participanților.

Cursurile vor fi disponibile pentru înregistrare din ianuarie 2017. Acestea vor fi oferite (de asemenea, prin intermediul programelor de mobilitate KA1) pe site-ul nostru de proiect și de partenerii individuali.

 

Înregistrările video ale proiectului

Puteți găsi videoclipuri explicative (toate fazele sunt explicate în animații) și înregistrări video ale activităților partenerilor pe canalul nostru YouTube.

 

 

 

 

ARTICLE 1

 

COMMUNITY MAPPING AND DEFINING STORYTELLING GOAL

Csíkszentdomokos – May 20th, 2015

 

 

Step. 1. Community mapping

Tools used:

- Mapping your community – drawing mind maps (see photos)

- Transect walk – mapping community places (see photos)

- Timeline (see photos)

- Problem tree (see photos)

 

 

 

Step. 2. Defining a community developement goal

„BRIDGING GENERATION GAPS”, intergenerational learning

Specific Objectives: to be defined by the project team members for the next meeting!

Defining objectives: focus, breadth, scope, plan, tools (min. 40 interviews!)

Project proposition to be defined on the next meeting!

 

 

Step 3. Defining project timeline:

Definition of needs, goals, methods: May-June 2015

Collecting stories: June - October 2015

Interpreting and editing stories: October – December 2015

Bringing stories tot eh community – Community event: December 2015

 

 

Step 4. Using Storytelling for community developement – ethics, rules, advise

Questioning – discussion about ways to conduct the interviews

 

 

Next meeting: mid-June

 

 

 

PARTICIPANTS' MOTIVATION TO JOIN:

 

 

Sándor Rebeka:

She was really curious to participate at the mapping activity. In a former project the village took part she had the chance to know about the fabulously beautiful and sometimes painful lives of elder people. She is interested in knowing a lot more about these people’s lives.

 

Szilágyi Sándor Noémi:

She is extremely willing to participate in the story-collecting process. Her only concern is the interviewees’ attitude.

 

Bodó Andrea:

She is a student at Ethnography, she is very curious to know about the life of the older generation.

 

Opra Tímea:

She considers preserving traditions very important. She would like to know more about courtship customs.

 

Markaly Aranka:

As a historian she is very motivated to know about all aspects of the community’s history, especially that of the war times, folk costume, old recipes, etc.

 

Bara Károly:

She has had a life rich in a variety of experiences, which she is willing to share. She is similarly curious to hear other people’s stories.

 

Kedves József:

His attention was drawn by the advertisement.

 

Biró Rita:

She likes to dance, to take part in tradition-preserving activities and would like to know more about good old times.

 

Sándor Jácinta:

- - -